Radiografia unui colţ de oraş

Se scurge absentă printre zecile de trecători care păşesc grăbiţi pe trotuarele murdare. Din cînd în cînd se opreşte, preţ de cîteva clipe, şi îi priveşte cu atenţie.

Feţe obosite, cu cearcăne adînci, încrîncenate şi golite de orice urmă de expresie… Copii îmbătrîniţi prematur şi bătrîni uitaţi de vreme…

Colo, într-un colţ de stradă, un bărbat cu părul alb se sprijină, într-un cot, de un gard. În cealaltă mîna îi atîrnă o sacoşă jegoasă, din care ies mînerul unei umbrele şi un capăt al unui ziar, făcut sul. Dacă îl întrebi ce vîrstă are, îţi va spune că abia a trecut pragul de 50 de ani. Dacă îl priveşti însă, ai tendinţa să-i mai adaugi vreo 15, cel puţin.

Cîţiva paşi mai în faţă, o femeie cu un copil se opreşte în loc şi, nervoasă, îl apostrofează pe cel mic. E îmbrăcată în ţoale ieftine şi are mîinile ocupate cu două plase grele. De cea din dreapta, pînă mai adineauri, stătuse agăţat copilul. Din venitul ei mizerabil i-a cumpărat o îngheţată la cornet, care, de caldură, se topeşte şi se prelinge încet pe mîna şi pe hainele micuţului. Lasă plasele pe trotuar, îl şterge cu duritate, îi mai spune vreo două vorbe, apoi îşi reia povara şi porneşte mai departe.

Şi fragmentele astea de viaţă sînt rupte dintr-un peisaj aglomerat, îmbîcsit de ţărînă, smog şi vulgaritate.

Închide ochii şi păşeşte mai departe… Scenele de genul ăsta o deprimă. Caută cu privirea ceva frumos, ceva care să contrasteze cu mizeria şi sărăcia care o înconjoară. Dar în jurul ei sînt doar oameni indiferenţi, clădiri cenuşii cu reclame chicioase pe faţade şi zgomot. Prea mult zgomot…

Joy

7 Comments Adăugă-le pe ale tale

  1. Nautilus spune:

    E bine să scrii cu diacritice.
    Ce poetic suna:
    „Se scurge absenţa printre zecile de trecători…”
    Absentza, dacă vrei…

  2. gabriella spune:

    Era vorba de o „ea”, care se scurge (trece) absentă etc. Mulţumesc, oricum, foarte mult, am mai învăţat ceva: nu ştiam k pe blog pot să scriu cu diacritice!🙂

  3. Nautilus spune:

    Mi-am dat seama cateva randuri mai incolo🙂
    Ce am înţeles nu e mai frumos decât ce ai scris. Dar e atât de memorabil încât o să ţin minte: “Se scurge absenţa printre zecile de trecători…”.
    O poezie întâmplătoare, scrisă de cine? De un joc al întâmplării? De un spirit care se joacă scriind poezii ca din întâmplare?

  4. gabriella spune:

    Cine ştie? Este, într-adevăr, frumos ce ai înţeles tu… Eu am scris ceva deprimant, iar tu i-ai dat o notă poetică. Merci🙂

  5. laura spune:

    Doamne!!!!Imi vine sa plang…:(Este atat de : reala,obisnuita,trista….chestia asta te pune pe gandit,ca pe undeva gresim…

  6. gabriella spune:

    Imi pare rau k te-am deprimat, blogul meu este unul care incearca sa motiveze si sa ridice moralul celor care il citesc (nu stiu dc. si reusesc acest lucru)… Articolul asta este unul trist, dar, uneori, realitatea este una trista😦

  7. laura spune:

    Nu esti tu de vina.Eu sunt mai sesibila.Cand vad k sufera cineva,imi da si mie o stare asha de neliniste,ma intristez.Asa sunt eu ma implic prea mult…chiar dak nu e vorba despre mn…:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s