Jurnalistul Mile Carpenisan a murit

Motto: Că tot ce eşti şi tot ce poţi,
Părere-i tot dacă socoţi
De mori târziu ori mori curând,
De mori sătul, ori mori flămând,
Totuna e! Şi rând pe rând
Ne ducem toţi!

Mile CarpenisanJurnalistul Mile Carpenisan a incetat din viata ieri, la doar 34 de ani, dupa ce fusese mai multe zile in coma. El era internat de cateva zile la Spitalul Judetean Timisoara, dupa ce suferise un blocaj renal si un soc septic.

Vinerea trecuta fusese lansat un apel umanitar in care timisorenilor li se cerea sa doneze sange pentru Mile Carpenisan.

Directorul Spitalului Judetean din Timisoara, Gheorghe Nodici, a declarat, luni, pentru Mediafax, ca medicii se asteptau la decesul jurnalistului, in conditiile in care starea acestuia se agravase: „Starea acestuia s-a inrautatit in ultimele zile si ne asteptam sa se intample asta”.

Surse medicale au precizat ca decesul jurnalistului a survenit ca urmare a unui stop cardiac.

Mile Carpenisan a devenit cunoscut ca jurnalist de razboi, gratie corespondentelor sale din Iugoslavia, Irak si din zonele afectate de tsunami-ul asiatic. El a fost timp de mai bine de 10 ani corespondent special al posturilor de televiziune Antena 1 si Antena 3, pana in 2008, cand a ales sa lucreze ca freelancer.

Mile Carpenisan si-a dedicat ultimele saptamani din viata unei campanii umanitare prin care incerca sa salveze viata unui tanar de 29 de ani, bolnav de leucemie. Cu doar o luna in urma, jurnalistul isi scosese la licitatie casca militara pe care o folosise in Irak, intentionand sa doneze banii obtinuti la licitatie tanarului bolnav de leucemie.

  • Mile Carpenisan: Am trait o viata plina
„Am trait o viata plina, am calatorit pe fiecare cale a mea, dar mai mult, mai mult decat atat am facut-o in felul meu. Regrete am cateva, dar apoi…sunt prea putine pe care sa le mentionez. Am facut ceea ce trebuie sa fac si uite asa am trecut prin toate fara exceptie. Mi-am programat fiecare deplasare si fiecare pas pe care l-am facut pe drumuri laturalnice. Ah…si, mai mult… mai mult decat atat am facut-o in felul meu”, scria Mile Carpenisan cu putin timp in urma, pe blogul personal.

„Am iubit, am zambit si am plans, am avut partea mea la paguba, iar acum cand lacrimile au devenit substitut pentru bucurie ma uit in urma si ma amuz. Cand ma gandesc ca am fost capabil pentru toate astea si nu intr-un mod rusinos…e clar. A fost in felul meu. Si istoria o va spune. Mi-am asumat toate bunele si relele si pana la urma am mers pe calea mea. Da, e calea mea”, mai scria jurnalistul.

Mile Carpenisan mai marturisea pe blogul sau ca „As vrea sa fiu un om de zapada. As vrea sa se bucure toti copiii in jurul meu, sa starnesc zambetele bunicilor lor si parintilor ce odata au fost copii. As vrea sa fiu un om de zapada pentru ca traiesc intr-o tara plina de ura fata de orice mai putin fata de oamenii de zapada. Nu mai vreau sa fiu din carne si oase pentru ca alea se strica cu timpul. E tara in care e bine sa fiu om de zapada. Atunci cu siguranta voi vedea multe zambete si sunt convins ca nu ma va deranja nimeni. Pai ce nu aveti dovada? Cine s-a preocupat vreodata serios sa curete zapada? Nimeni. Asa ca eu voi putea sa raman linistit si sa nu provoc griji prin simpla’mi existenta pana la primavara. Cine s-ar ingrijora pentru un biet om de zapada? …. iar apoi cand vine primavara as vrea sa ma topesc si sa devin apa. Sa se scalde toti copiii in ea si sa se bucure sa se balaceasca si bunicii si da si parintii ce odata au fost si ei copii….”


(sursa: HOTNEWS)
Anunțuri

3 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. gabrielailies spune:

    Moartea cuiva cunoscut nu imi lasa in suflet durere ci doar senzatia unei mari irosiri. Emil Cioran, spunea parca:”moartea este singura certitudine in viata”.

    Apreciază

  2. geomarz spune:

    Emil Cioran trebuia să știe că, în afară de moarte, în viață mai există o certitudine și anume viața însăși, fără de care, moartea n-ar exista.
    Și nu mai faceți disonanța de asociere : Mile Cărpenișan (un om adevărat) cu acest om ratat cu pretenție de filozof de talie mondială numit mai sus.

    Apreciază

    1. gabriellajoy spune:

      Fragmentul de la motto apartine lui George Cosbuc si este din poezia „Moartea lui Fulger”, nu din Cioran!!!
      Iar corect, din cite stiu eu, se scrie „filosof”, nu „filozof” (philia = prietenie sau iubire; sophia = intelepciune). In greceşte, „zofos” înseamnă întuneric, deci „filozof” s-ar traduce ca „iubitor de întuneric”.
      Bine ai venit pe Joy.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s