Reorganizarea teritorială a României – un act de iresponsabilitate sau încă un pas în distrugerea ţării?

https://i0.wp.com/cdn.observator.ro/images/2011/iunie/harta-reorganizare-teritoriala.jpg

Am trăit o perioadă în comunism. Puţin peste 13 ani, ca să fiu mai exactă. Revoluţia m-a prins pe băncile şcolii, iar la lecţiile de istorie, Unirea României Mari era mereu prezentată drept  visul de veacuri al tuturor românilor, un deziderat înfăptuit cu sacrificii enorme. Nici măcar comuniştii nu şi-au permis să-şi bată joc de partea asta de  identitate românească.

Azi, într-un moment în care umilinţa şi batjocura în România este starea de fapt în care o clasă politică abjectă aflată la putere îşi menţine poporul, se vorbeşte de reorganizarea teritorială a ţării în opt judeţe. O idee de-a dreptul halucinantă,  care poate atrage după sine, la un moment dat, dorinţa de independenţă a acestor teritorii.

Cred că Mihai Viteazul  şi  Cuza se răsucesc în mormînt!

24 Ianuarie 1859-Unirea Principatelor Române – Lecţia de istorie a României.

În fiecare an, la 24 Ianuarie, ne amintim cu emoție și mândrie de mărețul act al Unirii Principatelor Române prin care s-au pus temeliile statului român modern. Prin Unirea Moldovei cu Muntenia se împlinea un vis, un ideal pe care poporul nostru îl nutrea dintodeauna, fiindcă Unirea a fost visul tuturor românilor, vis scump venind din vechimea secolelor, din vremea lui Burebista și Decebal. Era, după spusele lui Bălcescu, ”visarea iubită” a marilor noștri voievozi  Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare s.a.https://i1.wp.com/www.scritube.com/files/istorie/428_poze/image003.jpg

În urma războiului Crimeii, problema românească a devenit o problemă de interes internațional, ea fiind luată în discuție la congresul de Pace de la Paris (1856). O parte a marilor puterii, Franța, Prusia, Piemonte-ul, au susținut ideea unirii Prinicipatelor Române, în vreme ce, Anglia, Austria și Turcia, se împotriveau acestei idei. Pentru a nu se ajunge la un conflict european, s-a hotărât consultarea poporului român în problema Unirii Prinicpatelor.
Congresul de pace de la Paris hotărâse:

-Înlăturarea protectoratului rusesc asupra Țării Românești care rămânea în continuare sub suzeranitatea Turciei și instituirea garanției colective ale marilor puteri.
– Libertatea navigației pe Dunăre
– Constiuirea Comisiei Dunării cu sediul la Galați
În anul 1857 au fost constituite parlamentele consultative, numite divanuri ad-hoc.

În Convenția de la Paris din anul 1858 s-a hotărât realizarea unor noi alegeri pentru domnie, atât în Moldova, cât și în Țara Românească.
Idealul unirii tuturor românilor l-au nutrit cu ardoare marii cărturarii ai acestui popor de la Miron Costin până la Samuil Micu, Gheorghe Șincai sau Petru Maior. Idealul de unire și unitate națională i-au însuflețit pe Tudor Vladimirescu și pe toți revoluționarii pașoptiști: Nicolae Bălecescu, Alecu Russo, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Simion Bărnuțiu s.a
Firul conducător al istoriei de peste 20 de secole a poporului român se află înscris în această idee a unității care a înarmat brațul tăbăcarilor, al țăranilor și intelectualilor în Revoluția de la 1848 și care aveau, cu înflăcărare, să meargă spre Dealul Mitropoliei peste câțiva ani, la data de 24 ianuarie 1859 pentru a spijini și impune pe cel ce avea să împlinească visul secular de unire, Alexandru Ioan Cuza.http://vladmunteanu.files.wordpress.com/2008/10/200px-alexandru_ioan_cuza.jpg

Prin dubla alegere al lui Cuza, ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie, și al Țării Româneaşti, la 24 ianuarie, se realiza Unirea.
Ziua de 24 ianuarie 1859 era ”ziua cea mai mare a veacului”, cum a mai fost numită. Unirea era „actul energic al întregii națiunii române”, dupa spunea cu fierbinte entuziasm marele patriot Mihail Kogălniceanu. O biruință memorabilă, după care vor urma ani de rodnică înoire, de mari reforme, cele mai importante fiind: Reforma agrară din 1864, Reforma de transformare a învățământului la care trebuia să aibă acces toţi fiii poporului, Reforma de sporire a economiei prin construirea unei rețele de cale ferată și de drumuri.

Domnia lui Cuza a însemnat punerea bazelor statului național modern român. La 22 ianuarie 1866 s-a numit primul guvern, iar 2 zile mai târziu avea să se constituie primul paralament.
Țara întreagă urca trepte mari de progres și prosperitate, făcea pași hotărâtori spre dobândirea independenței pe care o vor cuceri Roșiori și Dorobanți în iureșul gloanțelor de la Plevna, Rahova și Smârdan.

În anul 1877 se proclamă Independența ca stat a României.

(Sursă: http://www.romaniaturistica.ro)

Joy

2 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Luna spune:

    Iresponsabilitate nu stiu daca este, haos va produce sigur, ca orice mare schimbare. Politiceni fac orice pentru mult control si pentru a obtine mai multi bani. Noi avem doua solutii, ori luptam sa facem lucrurile in mod normal, fara schimbari majore, ori daca nu, ne adaptam la aceste schimbari.

    1. Joy spune:

      mie mi-e frica de ce-o sa se intimple cu tara asta si cu oamenii ei…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s