Manuscrisul Voynich, o enigmă a zilelor noastre

“Manuscrisul lui Voynich face Codul lui DaVinci să pară absolut lipsit de strălucire: rînduri de text așternute pe un pergament vizibil vechi, curgînd în jurul unor ilustrații complicate, hărți astronomice și figuri umane scăldîndu-se în ceea ce reprezintă, probabil, fântâna tinereții. Însă o privire mai atentă arată că nimic nu este ce pare a fi: caractere stranii, unele amintind de caractere latine, altele diferite de orice alte caractere folosite în limbile cunoscute, sînt aranjate în ceea ce pare a fi cuvinte și propoziții, doar că ele nu amintesc de nimic scris – sau citit – de vreo ființă umană. Este un cod sau un cifru? Oamenii continuă să analizeze statistic literele și cuvintele, însă, pînă în prezent, fără succes.” (The University of Arizona News)http://1.bp.blogspot.com/_wlsRNP02noo/S-z-bibcE6I/AAAAAAAAAHo/KsECUXNDe5A/s1600/Voynich_Manuscript_(170).jpgManuscrisul lui Voynich (numit aşa după Wilfrid Michael Voynich) este un manuscris cifrat misterios, încă nedescifrat, despre care nu se cunoaşte nici autorul şi nici data apariţiei.

Are forma unei cărţi ilustrate cu 232 pagini. Textul este scris cu litere şi cuvinte (?) neidentificate, fără greşeli, tăieturi sau corecturi. Desenele în schimb sunt executate cu mai puţina strădanie. Ele reprezintă plante, oameni, animale şi teme astronomice. Plantele de exemplu, nu au putut nici ele să fie identificate.

Cu toate eforturile intense depuse, manuscrisul nu a putut fi descifrat nici pînă în ziua de azi, nici macăr cu ajutorul computerelor.

Din 1969, originalul se pastrează in biblioteca Beinecke Rare Book and Manuscript Library de la Yale University din New Haven, Connecticut, SUA, sub numărul de catalog MS 408.

O scriere misterioasă, într-un alfabet necunoscut şi fără corespondent în istorie, imagini ale unor plante inexistente pe Pămînt, semne zodiacale complexe şi siluete feminine scăldîndu-se în bazine diforme, pline cu un lichid ciudat – acestea sînt doar cîteva dintre elementele care i-au determinat pe cercetători să declare Manuscrisul Voynich drept cel mai bizar document descoperit vreodată.

O descoperire uimitoare

https://i2.wp.com/www.pascupas.net/wp-content/plugins/rss-poster/cache/bc310_60493194.jpgIstoria nu duce lipsă de manuscrise misterioase a caror explicaţie ştiintifică să se lase încă aşteptată după secole de cercetări. Un exemplu este harta amiralului turc Piri Reis, redactată în 1513 şi care prezintă în detaliu atît coastele celor două continente americane cît şi părţi ale Antarcticii neacoperită de gheaţă (adică aşa cum era acum cel puţin şase milioane de ani). Alt exemplu este Carta Marina, harta preotului suedez Olaus Magnus, care prezenta, în 1539, curenţii marini scandinavi, descoperiţi de oamenii de ştiinţă moderni abia în secolul XX. Cu toate astea, enigmele Manuscrisului Voynich par a fi, de departe, cele mai greu de descifrat.

Documentul, care acum se află în biblioteca Universităţii Yale din Statele Unite, a început să facă vîlvă încă de la descoperirea sau, mai bine spus, redescoperirea sa, în 1912, de către anticarul polonez Wilfried Michael Voynich. Acesta l-a găsit „într-un vechi castel din Europa”, mai precis la colegiul iezuit Mondragone di Frascati, aflat la sud de Roma, unde se pare că manuscrisul fusese dat uitarii de cîteva secole. Specializat în analiza şi evaluarea documentelor vechi, Voynich a remarcat imediat caracterele misterioase şi imaginile cel puţin bizare ce ilustrau cele 246 de pagini îngălbenite de vreme.

Nu mai puţin curios era şi documentul aflat între paginile sale, şi anume o scrisoare datată „Praga, 19 august 1666”, scrisă de un anume Joannes Marcus Marci şi adresată lui Athanasius Kircher, ilustru ganditor şi lingvist al vremii, unul dintre primii cercetători care încercase, printre altele, descifrarea hieroglifelor egiptene. Marci susţinea că documentul ar fi aparţinut regelui Rudolf al II-lea de Habsburg (1552–1612), care îl achiziţionase în schimbul sumei imense de 600 de ducaţi (aproximativ 60.000 de euro la ora actuală), în speranţa că ar conţine dezlegarea misterului transformării plumbului, sau a oricarui alt metal, în aur. Scrisoarea mai menţioneaza şi că, manuscrisul ar fi putut fi opera lui Roger Bacon, renumitul filozof şi alchimist englez din secolul al XIII-lea, una dintre puţinele persoane din Europa acelor vremuri care ar fi avut cunoştinţele necesare creării unei asemenea opere cu caracter artistic.

Mai mult, Joannes Marcus Marci notează ca ar fi renunţat de bună voie la document, după ce îşi dedicase zadarnic întreaga viaţă descifrării scrierii misterioase.

Enigmele manuscrisului

https://i1.wp.com/upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/e/e6/F34r.jpg/300px-F34r.jpgNimeni nu a reuşit să dezlege, în cei peste 500 de ani care se presupun că ar fi trecut de la redactarea manuscrisului Voynich, măcar unul dintre misterele care înconjoară neobişnuitul document: origini, autor, scriere, imagini sau limba în care a fost redactat. Şi asta după ce, numai în secolul XX, o veritabilă armată de paleografi, inclusiv specialiştii americani care au descifrat codul german „Enigma”, a eşuat lamentabil.

Iniţial, decriptarea sa părea o sarcină uşoară pentru lingviştii contemporani, atîta vreme cît textul era format din cuvinte ce se repetau şi păreau să urmeze o linie inteligibilă, asemenea tuturor limbilor cunoscute. Entuziasmul acestora avea, însă, să palească la scurt timp, atunci cînd vor descoperi că alfabetul necunoscut parea să semene cu majoritatea limbilor de circulaţie internaţională din sec. XVI –XVII, şi totuşi, să nu aibă corespondent, cu niciuna dintre ele. Paleografii au reuşit sî identifice caractere latine (a, o, c, n, m), unite în cuvinte cu cifre arabe (2, 4, 8 sau 9), semne din alfabetul englez (q, y), dar şi litere ce aduc cu vechea scriere runică sau simboluri medievale alchimice. Curios este faptul că, manuscrisul pare scris de două persoane diferite, care folosesc sisteme distincte de redactare, specialiştii împărţind textul în două categorii de scriere: Voynich A şi Voynich B, fără nicio altă evoluţie însă, în descifrarea acestora. Iar ca misterul să fie complet, niciunul dintre cuvinte nu are mai puţin de trei litere, sau mai mult de zece, fapt neîntîlnit în nicio limbă cunoscută, iar semnele de punctuaţie lipsesc cu desavîrşire, motiv ce i-a determinat pe paleografi să creadă că este vorba de un document cifrat, un fel de cod medieval, accesibil numai iniţiaţilor.https://i2.wp.com/smen.ro/img/article_images/cartea-extraterestrilor.jpgDacă scrierea reprezintă o necunoscută, imaginile, care ar fi trebuit să ofere mai multe informaţii şi care se găsesc aproape pe fiecare pagină, sînt de-a dreptul bizare: plante necunoscute pe pămînt, figuri feminine, majoritatea nud, ce par a se scalda în bazine de forma unor organe interne umane, legate între ele prin ciudate conexiuni tubulare, semne zodiacale complicate şi reprezentări ale unor posibile constelaţii sau grupuri stelare necunoscute. (Sursă: Internet)

Joy

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s