Catrenele lui Omar Khayyam

Uită c-ar trebui să fii răsplătit ieri şi că n-ai fost. Fii fericit. Nu regreta nimic. Nu aştepta nimic. Ce ţi-e sortit, e scris în Cartea pe care-o răsfoieşte la-ntâmplare vântul Eternităţii. (catrenul 51 )

Am avut profesori străluciţi. M-am bucurat de progresele şi de succesele mele. Când mi-amintesc de savantul care am fost, îl compar cu apa care ia forma vasului şi cu fumul pe care îl împrăştie vântul. (catrenul 126 )

Iată singurul adevăr: suntem pionii misterioasei partide de şah jucată de Dumnezeu. Ne mută, ne opreşte, ne mută iar, apoi ne-aruncă unul câte unul în cutia Neantului. (catrenul 102)

Nu căuta fericirea. Viaţa e tot atât de scurtă ca un suspin. Ţărâna lui Djemsid şi-a lui Kai-Kobad se-nvârteşte în pulberea argintie pe care-o contempli. Universul e un miraj. Viaţa – un vis. (catrenul 62)

Mi se spune: „Khayyam, nu mai bea!” Eu răspund: „Când beau, aud ceea ce spun trandafirii, lalelele şi iasomiile. Aud chiar ceea ce nu-mi poate spune iubita!”

În vârtejul vieţii, fericiţi sunt numai acei care se cred savanţi şi acei care nu vor să se instruiască. Am căutat să desleg toate tainele Universului, şi m-am întors în singurătatea mea, invidiind orbii pe care-i întâlneam… (catrenul 67)

Sărmane om, tu nu vei ştii niciodată nimic! Tu nu vei lămuri niciodată măcar unul din misterele care ne-nconjoară. Fiindcă religia îţi făgăduieşte paradisul, ai grijă să-ţi înfăptuieşti unul pe acest pământ, căci celălalt poate nu există. (catrenul 68 )

Vasta lume: un grăunte de praf în spaţiu! Toată ştiinţa oamenilor: vorbe! Popoarele, dobitoacele şi florile celor şapte climate: umbre!
Rezultatul gândului tău zilnic: nimic! (catrenul 46)

Ignorantule care te crezi savant, mă uit cum te zbaţi între infinitul trecutului şi infinitul viitorului. Ai vrea să-nfigi un stâlp între aceste două infinituri şi să te sui pe el. Mai bine aşează-te sub un copac, lângă o sticlă de vin care te va face să-ţi uiţi neputinţa! (catrenul 148 )

Toţi oamenii ar voi să meargă pe drumul Adevărului. Unii îl caută, alţii spun că l-au găsit. Dar într-o zi, o voce îţi va striga:
„Nu există nici drum, nici potecă!” (catrenul 82 )

Fă astfel ca aproapele tău să nu sufere din pricina înţelepciunii tale. Stăpâneşte-te totdeauna. Nu te lăsa niciodată pradă mâniei. Dacă vrei să cucereşti pacea deplină, surâde Destinului care te loveşte şi nu lovi pe nimeni.

Dacă ţi-a plăcut articolul, citeşte şi

Să nu-ţi dezvălui taina din suflet celor răi

Joy

2 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Cristina spune:

    Ce are Dumnezeu cu catrenele astea?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s