Copiii lui Ceaşcă. Studiu de caz

Motto: Mentalitatea comunistă moare, dar nu se predă!

Chiar dacă nu ne convine să recunoaştem, metehnele lăsate de lipsurile din regimul comunist nu se mai vindecă. Odată căpătate, posesorul lor le poartă pînă în ultima clipă a vieţii. Din păcate! Şi-i trist…

Una dintre bubele trecutului o reprezintă „statul la coadă”. Fără discernămînt, pe principiul spiritului de turmă,  mai sînt şi azi oameni care atunci cînd văd o coadă, se postează în capul şirului şi aşteaptă să le vină rîndul. La ce, nici ei nu ştiu prea bine. Nici nu (se) mai întreabă dacă la coada aceea trebuie să se aşeze, sau dacă nu cumva în altă parte, unde nu este o coadă deja formată, nu şi-ar putea rezolva problemele mai rapid. Ei doar stau şi aşteaptă. Şi se revoltă. Mai ales se revoltă. Atunci cînd alţii, mai destupaţi la cap, reuşesc să-şi termine treburile înaintea lor, doar pentru că au făcut un lucru simplu: au deschis gura să întrebe!, alcătuitorii de cozi se revoltă.1615_statul-la-coadaGenul ăsta de comportament este mai răspîndit în rîndul celor trecuţi de cincizeci de ani. Amatorilor de critici, a nu se înţelege că am ceva cu persoanele trecute de această vîrstă! E doar o constatare şi atît.

Nu mă credeţi? Vă ofer un loc, unde puteţi face singuri experimentul!

În Policlinica Titan, la lifturi. Sînt două, alăturate: unul este roşu, colantat în întregime şi inscripţionat cu sigla clinicii Medas pe mijloc, iar celălalt e simplu, argintiu, ne-branduit. Pentru că, împreună, nu au o capacitate de transport foarte mare proporţional cu numărul celor care vor să urce, eşti nevoit să aştepţi pînă îţi vine rîndul. Sau nu?!

Fiindcă acolo, în dreptul liftului argintiu – aflat în dreapta cum priveşti din faţă – este în permanenţă coadă ( indiferent de oră, aproximativ 20 de persoane, majoritatea pensionari), însă în dreptul liftului roşu – cel din stînga – nu aşteaptă nimeni. Repet: cele două lifturi sînt alăturate, funcţionale şi opresc la toate etajele.

Acum, mergeţi la liftul roşu, în faţa căruia nu se află nimeni, chemaţi-l la parter (apăsaţi pe buton) şi veţi vedea că boborul de alături nu scoate un sunet. Cei care aşteaptă la liftul argintiu sînt mult prea concentraţi pe coada pe care o formează, să nu le intre cineva în faţă.

Apoi, aşteptaţi pînă se deschid uşile şi păşiţi în interiorul liftului roşu (pe care voi l-aţi chemat). În acel moment, toată turma de pensionari revoltaţi va năvăli ca turbată, călcîndu-se în picioare care să intre primul (de unde rezultă că ordine şi disciplină, canci!), apoi vă va face albie de porci pe motiv că le-aţi luat-o înainte, că ei aşteptau organizat ş.a.m.d.. Iar unii, mai virulenţi, vă vor umple de „respect” pînă la coborîre. A ta sau a lor.

Sfîrşitul studiului de caz.

Nu mai are rost să întreb cine pe cine educă! Da-i trist…

Vă invit să citiţi şi:  Românii şi statul la coadă sau efectul bulgărelui de zăpada

Joy

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s