Mai presus de nebunia nebuniei

Uneori mă întrec cu vîntul. Şi vîntul rămîne în urma mea… Oricît ar fi de turbat, urletul lui nu are suficientă putere să-mi acopere strigătele. Tot ce poate să facă este să mîngiîe urmele paşilor mei care au trecut cîndva pe-acolo. De multe ori, cea pe lîngă care trec grăbită e lumina. Întunericul o face…