A trecut moda doctoratelor. Acum e la modă să scoţi o carte. Aştept să vină vremea cînd va fi (iar) la modă să citeşti o carte.
A fost Bookfest. N-am mers să-l vizitez.
Nu pentru că nu mi-ar plăcea genul ăsta de evenimente, dimpotrivă, le-aş vrea cît mai dese şi cu cît mai mulţi cumpărători. Şi nici pentru că n-aş avea exerciţiul achiziţionării de cărţi. Ca o paranteză, mărturisesc că îmi cumpăr cărţi cu sacoşa şi mai des decît pot să citesc. Cumpăratul ăsta de cărţi a devenit aproape o manie a shoppingului la mine. Dacă văd cărţi pe care le vreau, intru în fibrilaţie ca o piţi în magazinul de pantofi şi-mi dau şi ultimul ban din buzunar să le am. Deşi citesc mult, nu cred că mi-ar ajunge cîteva vieţi să citesc ce am în bibliotecă. În fine!
Nu m-am dus la tîrg din comoditate: e al naibii de departe (eu şed în cealaltă parte a oraşului) şi nu îmi plac locurile aglomerate.
Dar, deşi n-am fost la Bookfest, am urmărit agenda evenimentului cu foarte mare atenţie, pentru că îmi place să fiu permanent la curent cu noutăţile editoriale. Că-şi lansează cărţi numele mari, e firesc. Că apar scriitori tineri şi talentaţi, e la fel de firesc şi foarte îmbucurător.
Ce m-a uimit (şi nu oricum, ci aşa, cu exclamat tare: „Frăţică, ăsta/asta care nu leagă două vorbe îşi lansează carte? Pe buneeee?”) a fost faptul că am văzut, anul ăsta mai mult ca oricînd, nişte personaje de-a dreptul penibile care s-au pus pe scris cărţi (aici am un dubiu că ar fi scrise chiar de ele, de personajele cu pricina, dar din lipsă de dovezi le cred pe cuvînt).
Că au scris unii cărţi în puşcărie, e pînă la urmă de înţeles. Li s-au redus pedepsele. Ăştia ar fi mîncat probabil şi-un căcat pentru reducerea pedepsei. Dar că nişte tăntişoare (din alea care îşi arătau chiloţii pe la teveu în anii trecuţi pentru niscai audienţă) şi nişte nenişori, în special din lumea mondenă, care atunci cînd vorbesc scot în evidenţă tocmai faptul că lectura le-a cam puţit în viaţă, scriu şi lansează cărţi, în libertate fiind, asta nu mai pot s-o înţeleg.
Pe bune, de ce ai scrie o carte dacă:
- Nu ai citit la viaţa ta prea mult şi nu ai o legătură de suflet cu cărţile?
- Publicul tău e format preponderent din agramaţi care şi-ar lua o carte doar ca să-şi fixeze o masă care se clatină?
- Cărţile le scoţi pe banii tăi? Îţi faci o gaură (hai, fie, găurică) în buget, cheltuiala nu se amortizează şi nici prea mult capital de imagine nu îţi aduce (ăia care te urmăresc, nu citesc, iar ăia care citesc, nu te cumpără).
Între timp, în România reală, scriitorii cu talent fac foamea şi stau cu manuscrisele în sertar, Bookfest tinde să devină un soi de club de fiţe din Dorobanţi unde mergi să dai un tag şi să îţi faci un selfie (în comparaţie cu Kilipirim, de exemplu, unde vizitatorii chiar merg să-şi cumpere cărţi la reducere), majoritatea covîrşitoare a românilor nu citeşte cărţi şi nici nu cumpără, cărţile noi sînt în continuare prea scumpe, chiar dacă TVA-ul a scăzut la 5%.
* * *
Susţin literatura aici:
joy 