Fragmente de suflet…
1. RUGĂCIUNE
– Coboară din cer, tu, stea cu noroc
Şi viaţa mea plină de nori luminează
Căci trist mi-e destinul, de zîmbet nu-i loc
Alungă durerea, credinţa-n iubire-mi veghează!
Coboară din cer, tu, soare aprins,
Cu-al tău foc să rechemi pasiuni azi uitate.
Încă nu cred că-a iubirii dogoare s-a stins
Şi peste inimi stinghere un viscol s-abate!
Coboară din cer luceafăr de noapte şi tu, cel de zi,
Veniţi amîndoi cu-ale voastre luciri diafane
Speranţe pierdute azi vreau să învii,
Iluzii şi vise, ca reci şi tăcute icoane!
Dar dorinţelor mele raspunsuri la cer n-am găsit.
Ecouri prelungi se zbat în neant chinuite…
O ultimă rugă destinului vitreg sortit,
Depun la picioare, ofrandă durerii primite:
– Coboară din cer, tu, lună, făptură ciudată,
Cu-al tău val de mister enigmele mele-mi dezleagă!
Însă astrul stingher şi ostil la faţă se-arată,
Priveşte în gol şi spre alte tărîmuri aleargă.
Iar eu în noapte văd cum lumini,
Dezvăluie palide chipuri şi-apoi se topesc
O, zeiţă suavă de ce nu cobori să-mi alini
Multele-mi patimi născute-n eternul ceresc?
Gabriela B.,
14 iunie 1996
***
2. CÎNTEC DE ADIO
Pe struna viorii îmi tîngui iubirea
Şi arcuşul ei jalnic suspină cu dor.
Romanţe duioase plîng azi despărţirea-
În acorduri ce-alină nestinsul amor.
Pe chitări părăsite de magi trubaduri
Praful tăcerii alene se-aşează,
Iar corzile sînt refugiu de gînduri
Şi atingera lor dureros de puternic vibrează.
Clape lovite de mîini tremurînde
Alungă speranţe, şi vise, şi tot…
În creier glas de pian îmi pătrunde
Şi pe tine din sufletu-mi-ncerc să te scot.
O-ntreagă orchestră îmi plînge durerea,
Iar tu te găseşti al ei dirijor.
Îngeri şi arhangheli ne-ngînă tăcerea,
În acorduri ce-alină nestinsul amor.
Gabriela B.,
05.12.2007
***
3. SUFLET PERECHE
Sa te-ntregesc pe tine,
Dar am avut de asteptat
Sa ma cunosc mai bine
Din vise si din fantezii
Mi-am completat menirea,
Si-am banuit ca intr-o zi
O sa-mi grabesti venirea.
Din praf de stele si nisip
M-am zamislit pe mine,
M-am transformat la gind si chip,
Dar m-am pastrat pe sine.
Din lacrimi si din armonii
Mi-am dat restus final,
Ca linga suflet sa ma tii
Sa ne iubim total.
Gabriela B.,
05.12.2007
***
4. LUPTA
În mine se dă o luptă între un înger şi-un demon,
două fiinţe absolut egale, ce duc o luptă inegală cu mine.
Cînd unul mă-ndeamnă să zbor,
celălalt mă prinde de gleznă şi-mi spune : – Mai rămîi!
Unde pleci? Sau ai uitat că dincolo de orice e neantul?
Au fost un timp parte din acelaşi întreg,
apoi s-au desprins, luînd fiecare cite o bucată din ce-i al meu,
cîte o bucată din mine.
Cel alb a obţinut libertatea de a fi,
Cel negru – calea…
Între două nevoi, am rămas eu, obligată să decid:
care dintre cele două lecţii de viaţă îmi prisosesc?
Gabriela B.,
31.03.2013
Superbe poeziile! F frumoa 🙂
ApreciazăApreciază
Foarte…confidential! 🙂
ApreciazăApreciază
mi-a placut cum suna… cine sa banuiasca, in 2007, ca o sa-si traga unu’ emisiune mondenista+revista cu acelasi nume :)… acum nu-l mai schimb… bine ai venit pe Joy!
ApreciazăApreciază
superbe versuri, iti merg direct la inima, ce sa mai zic, superbe si mai mult nu am cuvinte
ApreciazăApreciază